Povestea Irinei Chitoroagă este o lecție de viață predată la Școala Destinului. Să știi să spui ADIO fix la momentul potrivit, să o iei de la capăt când nu te aștepți, să înveți să-ți placă lucruri noi, să-ți educi mintea să accepte situații diferite, „să lași bateriile în urmă și să te conectezi direct la priză”… Acestea sunt adevăratele examene ale reușitei. Abia după ce treci prin grele încercări descoperi ce te definește și abia atunci afli ce-ți place cu adevărat să faci. Și vei avea succes… Povestea Irinei de mai jos este povestea unei reușite absolute.
Care a fost gândul cu care ai plecat de acasă, de dincolo de Prut, ca să cucerești România?
Conceptul de “Acasă” pentru mine are o altă dimensiune, pe care o voi descrie succint, spre final.
Am crescut într-un sat moldovenesc, deci am asimilat toată cultura, tradițiile cu bune și cu rele, a mai multor familii și comunități din jur. Primul gând, părăsind comuna unde mi-am petrecut cei 18 ani, a fost: să zbor mai departe decât m-ar duce primul microbuz! România nu a fost niciodată țara unde m-aș fi văzut construind un viitor de succes. După facultate am plecat cu ideea de a imigra în British Columbia, Canada, unde am locuit 2 ani. Pare desprins din poveste, însă motivul pentru care am decis să vin în România a fost, nimeni altul decât prima mea dragoste și fostul coleg de liceu, astăzi soț și partener de afaceri. Biletului meu de întoarcere i s-a atașat un card cadou, abonament la sală pe un termen nedeterminat – o altfel de cerere în căsătorie, aș spune eu – și promisiunea că dacă nu mă adaptez în această țară timp de 2 ani, ne vom muta în Canada, unde am lăsat în urmă o familie de prieteni. Într-un final, m-a convins să rămân în București, să încercăm să dezvoltăm afacerea cu lumini proaspăt înființată în 2012 și începută într-un spațiu mic, cu câteva produse expuse de la un singur furnizor.
Cum a început pasiunea ta pentru Designul de Lumini?
De când mă știu am mutat mobilierul prin casă și repoziționat toate piesele după candelabrul central. Până acolo a fost doar pasiune. Ceea ce a urmat după nașterea celei de-a doua fiice a fost o explozie. Ziua aveam grijă de copii și casă, țineam legătura cu furnizorii din afară, serile mergeam la cursuri, de unde veneam cu noi și noi idei pe care le implementam în proiectele clienților noștri. De la soluții simple până la complexități de sisteme. Am învățat un lucru util: atunci când te apuci de ceva nou, studiază și practică acel domeniu minimum 30 de zile, fără a spune celor apropiați. Vezi dacă îți place ceea ce faci, dacă îți vin idei și noaptea în somn, continuă! Organismul tău îți va da semnale că mergi pe drumul corect, te vei trezi mai devreme, interiorul tău o va cere. Vei neglija grupurile sociale, găști, invitații neimportante, tot ce îți ocupa 80% din timpul tău dinainte. Nicio pasiune nu duce spre rezultate dacă nu renunți la multe lucruri și obiceiuri care îți stag-nează viața.
De ce și cum e trecerea de la filologie la design, e mai ușor, mai provocator, mai motivant?
O să fiu sinceră, am făcut Facultatea de Filologie pentru că asta și-au dorit părinții mei: să predau în școală și să revin în sat pe post de… Director. Pentru un om de la țară, termenul de “Director de școală “ în perioadele trăite de ei, avea o altă însemnătate. După facultate am reușit să predau totuși, timp de 3 ani în școală generală și liceu, făcându-i fericiți pe toți, mai puțin pe mine. Sunt exact acea persoană care, de orice m-aș apuca, mă implic și mă dedic total, însă nu mă vedeam evoluând în toate laturile artistice ce zăceau în mine. Mai multe evenimente nefaste în perioada aia, inclusiv decesul tatălui meu, m-a făcut să-mi pierd echilibrul și motivația de a continua cu ce își doresc alții pentru mine, și urma să iau o decizie radicală, ce mi-ar fi arătat alte oportunități de carieră, distanțându-mă de tot ce reprezentau obiceiurile de acasă. Fără a spune nimănui am participat la un concurs de recrutate a specialiștilor în domeniul educației. Am fost singura aleasă dintre cei 115 participanți, avantajul fiind diplomele adunate, o carte scrisă până la vârsta de 16 ani, și competițiile sportive la care am participat în facultate. Așa am ajuns, părăsind sintaxa mea de nota 10, în Canada. A început să mă atragă tot ce reprezenta Peisagistică și Design în cultura lor. Aici am zis “Adio” etapei când trăiam pentru alții, m-am maturizat brusc, cu alte cuvinte: “am renunțat la baterii și m-am conectat direct la priză”.
Vorbește-mi despre conceptul acesta light & design, cum funcționează? Este acolo o estetică a spațiului iluminat, o tehnică de a crea spațiu, plinuri și goluri?
Light & Design este un concept pe care vrem să îl dezvoltăm la o capacitate a imposibilului. Nu vă puteți imagina cât transformă luminile bine gândite, o locuință! Acestea îmbunătățesc toate aspectele experienței umane. Nu numai că oferă o înțelegere a formei, spațiului și materialului, dar ne afectează și simțurile, emoțiile, sănătatea și bunăstarea. Lumina este menită să ne îmbunătățească viața, să accentueze culorile generale ale unui anumit spațiu. Luminarea excelentă poate crea adâncimi și înălțimi, astfel încât să atragă atenția asupra zonelor mai impresionante. Când intru prima dată într-o locuință, închid ochii și transform în minte spațiul, trasez și aleg luminile potrivite, caut zonele unde aș putea crea adâncimi, accente, zone de relaxare și locul ideal pentru tabloul electric. Îmi este mult mai ușor să mă exprim și să fac senzații de lumini într-o încăpere pe care o amenajez de la zero. Aleg texturi, culori, finisaje, proiectez piese de mobilier în care încadrez lumina cum vreau eu, și creez o poveste scrisă de un singur autor. În situațiile când trebuie să mă adaptez unui altui concept, încerc să găsesc și să propun cele mai bune soluții ce ar satisface nevoile și cerințele beneficiarilor urmărind planul realizat de arhitectul proiectant.
Dienergy este un succes deosebit. Ce a dus la el? Inovația, ideea, talentul, entuziasmul?
Se pare că toate împreună și la momentul potrivit. Avem o experiență de peste un deceniu, echipa noastră oferă soluții de iluminat personalizate, rentabile, de excelență în design. Am finalizat sute de proiecte de iluminat în diverse sectoare și am acordat proiectelor noastre o atenție deosebită la detalii și dedicare totală. Susținem și participăm activ la protejarea mediului și furnizăm soluții care sunt sensibile la mediu. Discutăm cu clienții despre tendințele legate de societate, schimbările climatice, tehnologie și resurse, iar sfaturile noastre se reflectă în toate proiectele realizate. Soțul meu este un bun inginer, de la el învăț aspectele tehnice iar eu le organizez, le planific și îmbin armonios. Unul desenează, altul implementează și împreună construim! Se întâmplă, în mod regulat, să inventăm câte ceva: sisteme, produse, soluții. Atunci când nu găsim produsul potrivit îl inventăm, când doarme talentul se trezește entuziasmul… Când soluțiile pe care le propunem încep să se repete sau par a trece în stadiul de demodare, apare ideea!
Cum ați ajuns la ideea lansării Dienergy și ce rezultate aveți?
În spatele termenului de Dienergy stă un “D” de la Dumitru, un I” de la Irina și “Energy” care reprezintă capacitatea unei forțe, comunități ce transformă vieți. Misiunea noastră principală este: “Amenajează cu stil alegând produse inteligente” De aici pornește și povestea noastră ce s-a dezvoltat frumos, cumulând proiecte ce devin experiențe educative pentru cei ce ne urmăresc și aleg să colaboreze cu noi. Cuprindem toate etapele de dinaintea achiziționării produselor din portofoliu: de la consultanță, servicii, până la punerea în practică a lucrării. Odată ajunși în magazinul nostru fizic, veți întâlni o echipă care știe să molipsească clienții cu o stare de bine, iar clienții să devină entuziasmați de soluțiile propuse de către o echipă de profesioniști. Niciodată nu strică o transmitere de energie pozitivă “contagioasă’’
Ce crezi ca ați oferit în plus celor care vă caută modelele și ce ați adus nou față de ceilalți competitori?
Dienergy tinde să nu se refere la competitori. Avem o abordare complet diferită de oricine altcineva pe piața locală. Am format o echipă ce oferă consultanță, soluționăm diverse provocări ale beneficiarilor și arhitecților proiectanți, pe orice variantă ar alege ei să meargă: fie că e vorba de un control de iluminat smart sau unul simplu, dar atractiv. Cel mai mare avantaj pentru cei care ajung să colaboreze cu Dienergy este că își pot permite absolut orice visează în domeniul iluminatului. Proiectăm sisteme de iluminat pentru interior/exterior, planul luminotehnic, amplasarea luminilor în spațiu, montaj, light design adaptat cerințelor arhitecților și în condițiile în care tehnologia evoluează de la o zi la alta. Producem, în mod personalizat, după schițele și desenele arhitecților și designerilor de obiect, și nu în ultimul rând, creăm scenarii și spectacole din lumini, realizate în atelierul nostru.
Care sunt cele mai frumoase amintiri pe care le ai?
Anii pe insulele din Columbia Britanică. Mi-a luat 24 de luni să înțeleg cultura lor, să fiu ok, spre exemplu cu faptul că oricine poate să intre în discuție cu tine și să-ți povestească o întâmplare din viața lui, că există viață after work, că oamenii râd și se bucură iar casele pot fi și colorate, și plutitoare, și zburătoare, și sub pământ. Am adunat un bagaj de stiluri de interioare pe care le studiam și experimentam zilnic și care se simt transpuse și în proiectele mele. Timpul petrecut în sânul familiei mele, vacanțele noastre împreună și serile când ne povestim lucruri, reprezintă cea mai bună și benefică investiţie în noi, amintiri ce le facem frumoase doar împreună și imposibil de șters.
E adevărat că scrii în taină o carte?
Obișnuiesc să acord atenție fluxului de idei ce răsar atunci când am mintea limpede. Fac poezie din orice însă nu mi-am promovat această latură. Cândva, am scris și piese pentru o formație, poeme, fabule, proză. Am o carte scrisă și uitată pe rafturile casei părintești, astăzi realizez că nu am mai deschis-o de 18 de ani, fix de când nu mai e tata printre noi și fix de când am plecat de acasă. Sunt prea multe rânduri scrise cu el ca să am puterea să o deschid fără să vărs o lacrimă. Scriu, da, foarte mult și oriunde, nu în taină ci în zorii dimineții. În dream chartul meu de 2022 există o categorie ce cuprinde și această pasiune, dar în alt concept, mai nou…
Ce pasiuni/hobby-uri ai? Ai timp să te bucuri de ele atât de des cât ai dori?
Există un termen atât de pur pe care îl respect și port cu mine oriunde, el poate vindeca, salva vieți, și educa populația. Se numește ORDINE. Sunt o persoană foarte organizată care pur și simplu adoră ordinea în tot ce mă înconjoară. Mă despart ușor de lucrurile vechi ce reprezintă o sursă de stres în locuința mea. Dezordinea și haosul sunt o reflexie a stării noastre de spirit, reduc tot ce ține de productivitatea noastră, starea de bine și nu în ultimul rând, sănătatea noastră! Nu pot să spun că sunt obsedată dar îmi place să fac curățenie, să gătesc, să calc, iar în timp ce fac aceste activități, ascult cărți audio în limba rusă, câte 2-3 pe săptămână, iar de când le ascult și la volan, nu mai simt atât de lung și plictisitor traficul din București. Nu mă istovesc de oboseală tocmai pentru că îmi organizez timpul așa cum vreau și fac lucruri care mă motivează să mă autodepășesc. Nu am personaje exemple ci am cărți favorite ce m-au disciplinat. Spre exemplu cartea lui Vic Johnson “52 Mondays” a transformat zilele mele de luni într-un început de săptămână excepțional. Lunea a devenit ziua când întreg spațiu nostru și biroul meu este cel mai curat și proaspăt, amenajat cu un nou decor, flori și aromă de ciocolată neagră.
Apoi Kevin Kruse, cu cartea lui “15 Secrets Successful people know about time management”, m-a inspirat să-mi organizez orele de trezire și programările de peste zi.
Diminețile dansez, cândva era o pasiune pe care o practicam, zilnic la nivel profesionist în școlile de dans latino din Canada și simt că această latură îmi lipsește cel mai mult aici în România. În momentele de liniște compun sau schițez, învăț călătorind și am o explozie o dată la 3 luni, când dacă nu aduc o noutate de trecere la un alt nivel în firmă, mai deschidem un domeniu. Statutul de mamă și fondator al unei companii ce îmi solicită atenția la maximum, mă leagă strâns de această țară unde încerc să îmi transform toate pasiunile în încercarea de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor cu care interacționez.
Există un loc, o carte, o persoană, o întâmplare, despre care se poate spune ca ți-a marcat existența?
Tata! Se spune că în spatele unei femei de succes, veghează un Tată de Sus. Cu el făceam pariuri pe Luceafărul învățat într-o singură noapte, pe poeziile lui Bacovia, pe toate scrisorile lui Eminescu și pe toate clătitele gătite împreună. Eu învățam, el îmi cânta la vioară. Tata, Eminescu și clătitele.
E amuzant, însă astăzi, ori de câte ori îmi trece prin mână o bancnotă cu Eminescu, râd copios în sinea mea și îmi zic: câte pagini din cărțile tale am rupt ca să ajung aici!
Cum arată o zi din viața Irinei?
O zi a Irinei începe noaptea. Merg pe principiul: indiferent cât de târziu adorm, am cele 4 ore profunde de somn iar la 5:30 dimineața sunt în fața oglinzii pregătită pentru o zi de succes, în care am 1440 minute la dispoziție pentru a reuși multe activități. Jumătate de oră este dedicată imaginii. Nu există o singura zi când nu am tenul îngrijit, machiajul făcut și părul aranjat cumva. Atitudinea dar și imaginea contează, a fost apreciată și în trecut și în prezent și în toate timpurile, deci nu mai căutați scuze. Cele mai productive ore sunt primele 4 după trezirea completă. Deci până când deschidem magazinul, la orele 9:00, și se trezește orașul la viață, am organizată agenda, trimise oferte clienți, e-mail-uri către furnizori. După orele 10:00 încep întâlnirile și discuțiile pe proiecte, vizitele la șantiere, prânzul pe care încerc să nu îl ratez, am meniuri de la nutriționistul meu pe care le respect și nu leșin de oboseală și înfometare, cum consideră unii. Nu beau sucuri acidulate, alcool, nu am fumat niciodată, nu răspund la numere necunoscute iar pe cele cunoscute le programez. Sunt un om pașnic și înțelegător și știu că fiecare apel sau întâlnire ia din timpul prețios al fiecăruia și trebuie programat, în prealabil, printr-un mesaj. Cei care mă cunosc îmi respectă decizia. Nu fac parte din nici un grup de părinți, prieteni, decât cel intern în companie unde ne trimitem zilnic informații necesare din cadrul proiectelor la care se lucrează. Pentru urgențe, profesorii și educatorii au numărul meu personal. Dacă nu reduceam la ce este esențial, important și urgent în viața și în domeniul meu de activitate, nu reușeam atâtea! Nu sunt adepta vizitelor neașteptate sau autoinvitațiilor, excepții sunt familia și prietenii apropiați, care sunt foarte puțini.
Serile sunt dedicate exclusiv familiei mele. Îmbin utilul cu plăcutul, după plecarea angajaților, vine tura doi, adică fetele mele, cu care facem diverse activități. “Acasă’’ e un termen sacru ce reprezintă Familia mea, iar acolo unde e ea include totul: distracție și hobby, muncă și educație, dragoste și plăcere, timp de orice natură o fi, dar timp util!
Cum reușește o basarabeancă iubitoare de aer curat și de liniște să își păstreze zâmbetul și prospețimea într-un oraș stresant, nebun și poluat ca Bucureștiul?
Crescută într-un anturaj de bărbați cu mulți verișori, moși, bunici, frate și prietenii lui, am învățat să îi tund, la propriu, de păr și de bani. Îi depășeam la fotbal, poker și glumele nelimitate. M-am cățărat, în copilăria mea, în cei mai înalți copaci și am sărit peste cele mai adânci râpe. Toate aceste momente m-au făcut plină de viață, un copil năzbâtios și neastâmpărat. Am învățat câteva laturi importante de la bărbați, care, astăzi mă ajuta în cariera mea să conving orice tip de client, și anume: stabilitatea emoțională, puterea de convingere, credibilitatea, sinceritatea și umorul nelipsit. Ce ține de faptul că Bucureștiul reprezintă unul din cele mai poluate orașe din Europa, nu înseamnă că poate fi și stresant. Dacă generațiile ca noi și cei care urmează nu vom acorda o deosebită importanță mediului, a traficului rutier, a efectelor generate de construcții și șantiere ce nu respectă normele de organizare, autorizații date abuziv de exemplu, sau dacă nu vom planta și construi mai multe spații verzi, cine să o facă în locul nostru? Oare ne educăm eficient copiii spre un viitor mai bun? Atunci de ce ne plângem și ne văităm? De ce nu dăm o mână de ajutor, de ce nu contribuim eficient și cu zâmbetul pe buze la un București mai curat?
Te tentează să încerci și altă formă de exprimare artistică?
Altfel nu mă văd. Mi-am ales un domeniu în care nu există limite. Iar latura mea artistică se poate observa în tot ce fac. într-o locuință compun o poveste, iar luminile nu le poziționez niciodată la întâmplare, ele trebuie să exprime ceva, să înceapă de undeva și să continuie, e un principiu de care mă țin. Studiez beneficiarii, stilul lor de viață și încerc să propun lucruri noi și funcționale. Oamenii sunt deschiși să le propui ceva nou în viața lor și asta mă tentează.
Care e locul tainic unde stă pitită copilăria ta?
În cele 12 sertare descrise într-unul din articolele de pe blogul meu: www.ladiesgosmart.com
Ce mai lucrezi acum, ce proiecte ai?
E o perioadă când toată lumea își dorește o schimbare în viață. Am o listă generoa-să de activități programate până în primăvară momentan, dar și niște ferestre dedicate pentru proiectele speciale ce vin săptămânal și pe care trebuie să le abordez. Am în desfășurare, lunar, câte trei pro iecte de amenajare integrală și proiec tări iluminare zilnice, mai mult nu pot să duc, pentru că am și alte activi tăți de organizare la firmă, și mă supra-aglomerez și nu dau randa-ment. Avem un grup intern în companie unde ne trimitem imagini de peste zi, poze care arată rezult atele finale deosebite ce încântă clienții.
Care e greul cel mai mare al unui “designer de lumini și umbre“?
Pinterestul și Ikea educă și zăpăcește lumea. Nu există client care să nu intre în magazin și să ne ceară un model de produs ca în imaginea lui salvată de undeva, necunoscând designerul de obiect, calitatea produsului, sistemul de prindere sau costul acestuia. Astfel de situații le soluționăm prin a le oferi alternative sau chiar producem obiectul dorit de client. Și uite așa, o provocare poate deveni un obiect unic de design, pus în funcțiune și produs în serie.
Sunt perfecționistă și în ceea ce privește organizarea și demersul lucrărilor din care fac parte. Îmi doresc să iasă mereu ceea ce proiectez și încerc să adaptez soluțiile pe care le propun, să poată fi înțelese de către beneficiari, de constructori și de către alte echipe implicate în proces, însă nu de fiecare dată, se execută așa cum mi-aș fi dorit de la început. Se întâmplă ce se întâmplă mereu pe șantiere: se pierde informația pe traseu, nimeni nu își asumă responsabilitatea, se dă vina pe altcineva. Pe scurt, întotdeauna se găsește cineva care deviază de la proiect. Deci când începem o lucrare, mă sigur că toată lumea înțelege planul de proiectare încă de la început. Nu o fac pe șeful de șantier, dar nici nu-i las de capul lor. Verific stadiul lucrărilor, vorbesc cu fiecare om în parte, în limbajul lor, suntem și serioși dar ne și distrăm muncind. Dificultățile dar și bucuriile vin pe măsură ce trecem, cu brio, la următoarea etapă a lucrărilor.
Sursa: Revista Avantaje, Decembrie 2021